Parlamentul, ca institutie prin excelenta reprezentanta a cetatenilor, trebuie sa fie deschis inovatiilor de acest gen, care faciliteaza legatura sa cu populatia.

 

Studiul isi propune sa analizeze prezenta Parlamentului Romaniei pe Internet, prin raportare la recomandari general acceptate pe plan international si prin comparatii cu parlamentele europene. Pe baza analizei, sunt identificate aspectele pozitive si elementele ce necesita imbunatatiri, pentru a facilita accesul la informatii si pentru a face procesul legislativ mai transparent si mai usor de urmarit pentru cetateanul de rand.

 

Componentele vizate sunt:

• Continutul - structurarea adecvata a informatiilor si acoperirea unor aspecte importante precum:  cele despre structura Parlamentului, sistemul electoral, partidele politice, procesul si documentele legislative, biroul permanent, membrii Parlamentului, structurile parlamentare si publicatiile parlamentare;

• Interactivitatea si legaturile catre alte situri - informatiile de contact publicate, functiile oferite utilizatorilor pentru a-si exprima opinia sau pentru a interactiona cu parlamentarii,  aplicatiile pentru consultari si dezbateri, precum si legaturile catre alte institutii nationale si internationale;
• Interfata - aspectele legate de designul, structura si arhitectura sitului, care urmaresc sa maximizeze eficienta si utilitatea navigarii pe site.

Acestea sunt analizate in capitolul 3: Analiza siturilor.

 

Cele doua situri prezinta un continut bogat, oferind majoritatea informatiilor esentiale (vezi graficul alaturat), intr-o forma accesibila pentru majoritatea utilizatorilor.

 

Se remarca insa utilizarea Internetului aproape exclusiv pentru prezentarea de informatii (un prim pas pentru majoritatea siturilor web), insa la stadiul actual de dezvoltare a Societatii Informationale se impune o utilizare bidirectionala, prin introducerea de componente interactive.

In lipsa unor astfel de componente, principalul mijloc de interactiune il reprezinta emailul.

Insa dintre cei 485 parlamentari romani doar un sfert (cca. 27%) au adrese de email  publicate pe site - mult sub minimul tarilor UE (46%). La Senat, 32 din cele 42 circumscriptii nu au nici un senator cu adresa de email personala. Publicarea pe site a adresei de email nu asigura insa dialogul cu cetateanul - doar 9% din solicitarile prin email primesc un raspuns din partea parlamentarilor. Coroborand aceasta rata de raspuns cu numarul mic de adrese, se observa ca cetateanul are practic sanse infime de a lua legatura cu reprezentantii sai in parlament prin mijloace electronice

Utilizarea emailurilor este analizata in capitolul 5: Email - principalul mijloc de interactiune.

Comparatii internationale

Comparatia cu siturile europene confirma concluziile analizei. Astfel, in privinta Continutului Parlamentul Roman se situeaza bine, depasind o serie de tari europene cu rezultate deosebite in domeniul guvernarii si democratiei electronice.

 

Sitatia este insa mai putin imbucuratoare la capitolele Interactiune si Interfata, unde Romania se situeaza in jumatatea inferioara a clasamentului. Se confirma astfel importanta redusa acordata interactiunii cu cetateanul, oferirii unor canale de comunicare bidirectionale sau chiar a unor instrumente de interactiune multilaterala (forum, chat, liste de discutii etc.). De asemenea,  se confirma tendinta de a omite accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau cu echipamente vechi.

Detaliile acestor comparatii sunt prezentate impreuna cu o serie de grafice relevante in capitolul 6: Comparatii internatonale.

Recomandari generale

-          Interactiune - oferirea de instrumente de comunicare online (atat pentru parlamentari, cat si pentru utilizatorii sitului);

-          Transparenta - publicarea de informatii relevante si accesibile, care sa permita o monitorizare a activitatii din partea publicului;

-          Responsabilitate - publicarea listelor de prezenta la sedinte si a votului exprimat (in masura in care acesta este deschis);

-          Monitorizare - evidenta personalizata a distinctiilor primite, precum si a sanctiunilor disciplinare sau a cererilor de ridicare a imunitatii parlamentare.

-          Buget - accesul direct la legile anuale specifice (in special la capitolul referitor la institutie).

Publicitatea acestor informatii prin intermediul Internetului ar coduce nu doar la responsabilizarea parlamentarilor, dar si la consolidarea increderii cetatenilor in institutia care ii reprezinta.

Recomandari specifice

Continut:

-          informatii despre sistemul electoral si partidele politice,

-          listarea si distribuirea online (chiar si contra cost) a unor publicatii relevante;

-          Intranet: extinderea functiilor si cresterea utilitatii sale pentru angajati. Acestia trebuie sa il promoveze in relatia lor cu cetatenii, dand utilitate si dinamism sitului.

 

Interactivitate:

-          publicarea tuturor datelor de contact (pentru parlamentari, si diversele departamente), pentru a simplifica si transparentiza interactiunea cu cetateanul;

-          crearea de adrese de email personale, standardizate pentru fiecare parlamentar si publicarea acestor adrese pe siturile celor doua camere.

-          o utilizare mai generalizata a adreselor de email (prin stabilirea unor proceduri standard, instalarea de programe antivirus si anti-spam, folosirea de sabloane si de aplicatii de tip CRM)

-          includerea de functii intreactive pe site (sondaje, forum etc.)

 

Navigare:

-          alternative accesibile pentru persoanele cu handicap;

-          functii simplificate pentru utilizatorii cu sisteme si aplicatii mai vechi;

-          realizarea unei harti a sitului;

-          prezentarea informatiilor in limbile principalelor minoritati;

-          afisarea datei ultimei actualizari, pentru fiecare pagina de pe site;

-          cautare in site - includerea de optiuni de cautare avansata.

Aceste recomandari sunt prezentate detaliat in capitolul 7: Cocluzii si recomandari.