Parlamentul, ca institutie prin excelenta reprezentanta
a cetatenilor, trebuie sa fie deschis inovatiilor de acest
gen, care faciliteaza legatura sa cu populatia.
Studiul isi
propune sa analizeze prezenta Parlamentului Romaniei pe
Internet, prin raportare la recomandari general acceptate
pe plan international si prin comparatii cu parlamentele
europene. Pe baza analizei, sunt identificate
aspectele pozitive si elementele ce necesita imbunatatiri,
pentru a facilita accesul la informatii si pentru a face
procesul legislativ mai transparent si mai usor de urmarit
pentru cetateanul de rand.
Componentele
vizate sunt:
- Continutul - structurarea adecvata
a informatiilor si acoperirea unor aspecte importante
precum: cele despre structura Parlamentului, sistemul
electoral, partidele politice, procesul si documentele
legislative, biroul permanent, membrii Parlamentului,
structurile parlamentare si publicatiile parlamentare;
- Interactivitatea si legaturile catre alte
situri - informatiile de contact publicate, functiile
oferite utilizatorilor pentru a-si exprima opinia sau
pentru a interactiona cu parlamentarii, aplicatiile
pentru consultari si dezbateri, precum si legaturile catre
alte institutii nationale si internationale;
- Interfata - aspectele legate de designul,
structura si arhitectura sitului, care urmaresc sa maximizeze
eficienta si utilitatea navigarii pe site.
Acestea sunt analizate in capitolul 3: Analiza
siturilor.
Cele
doua situri prezinta un continut bogat, oferind majoritatea
informatiilor esentiale (vezi graficul alaturat), intr-o
forma accesibila pentru majoritatea utilizatorilor.
Se
remarca insa utilizarea Internetului aproape exclusiv pentru
prezentarea de informatii (un prim pas pentru majoritatea
siturilor web), insa la stadiul actual de dezvoltare a Societatii
Informationale se impune o utilizare bidirectionala, prin
introducerea de componente interactive.
In
lipsa unor astfel de componente, principalul mijloc de interactiune
il reprezinta emailul.
Insa
dintre cei 485 parlamentari romani doar un sfert (cca. 27%)
au adrese de email publicate pe site - mult sub minimul
tarilor UE (46%). La Senat, 32 din cele 42 circumscriptii
nu au nici un senator cu adresa de email personala. Publicarea
pe site a adresei de email nu asigura insa dialogul cu cetateanul
- doar 9% din solicitarile prin email primesc un raspuns
din partea parlamentarilor. Coroborand aceasta rata de raspuns
cu numarul mic de adrese, se observa ca cetateanul are practic
sanse infime de a lua legatura cu reprezentantii sai in
parlament prin mijloace electronice
Utilizarea emailurilor este analizata in capitolul
5: Email - principalul mijloc de interactiune.
Comparatii internationale
Comparatia
cu siturile europene confirma concluziile analizei. Astfel,
in privinta Continutului Parlamentul Roman se situeaza
bine, depasind o serie de tari europene cu rezultate deosebite
in domeniul guvernarii si democratiei electronice.
Sitatia
este insa mai putin imbucuratoare la capitolele Interactiune
si Interfata, unde Romania se situeaza in
jumatatea inferioara a clasamentului. Se confirma astfel
importanta redusa acordata interactiunii cu cetateanul,
oferirii unor canale de comunicare bidirectionale sau chiar
a unor instrumente de interactiune multilaterala (forum,
chat, liste de discutii etc.). De asemenea, se confirma
tendinta de a omite accesibilitatea pentru persoanele cu
handicap sau cu echipamente vechi.
Detaliile acestor comparatii sunt prezentate
impreuna cu o serie de grafice relevante in capitolul 6:
Comparatii internatonale.
Recomandari generale
-
Interactiune - oferirea de instrumente de comunicare online (atat
pentru parlamentari, cat si pentru utilizatorii sitului);
-
Transparenta - publicarea de informatii
relevante si accesibile, care sa permita o monitorizare
a activitatii din partea publicului;
-
Responsabilitate - publicarea listelor de prezenta la sedinte si a votului exprimat (in masura in care acesta
este deschis);
-
Monitorizare - evidenta personalizata
a distinctiilor primite,
precum si a sanctiunilor
disciplinare sau a cererilor
de ridicare a imunitatii parlamentare.
-
Buget - accesul direct la legile anuale specifice
(in special la capitolul referitor la institutie).
Publicitatea
acestor informatii prin intermediul Internetului ar coduce
nu doar la responsabilizarea parlamentarilor, dar si la
consolidarea increderii cetatenilor in institutia care ii
reprezinta.
Recomandari specifice
Continut:
-
informatii despre sistemul electoral si partidele politice,
-
listarea si distribuirea online (chiar si contra cost) a
unor publicatii relevante;
-
Intranet: extinderea functiilor si
cresterea utilitatii sale pentru angajati. Acestia trebuie
sa il promoveze in relatia lor cu cetatenii, dand utilitate
si dinamism sitului.
Interactivitate:
-
publicarea tuturor datelor de contact (pentru parlamentari, si diversele departamente),
pentru a simplifica si transparentiza interactiunea cu cetateanul;
-
crearea de adrese de email personale, standardizate pentru
fiecare parlamentar si publicarea acestor adrese pe siturile
celor doua camere.
-
o utilizare mai generalizata a adreselor
de email (prin stabilirea unor proceduri standard, instalarea
de programe antivirus si anti-spam, folosirea de sabloane
si de aplicatii de tip CRM)
-
includerea de functii intreactive pe site (sondaje,
forum etc.)
Navigare:
-
alternative accesibile pentru persoanele
cu handicap;
-
functii simplificate pentru utilizatorii cu sisteme si aplicatii mai vechi;
-
realizarea unei harti a sitului;
-
prezentarea informatiilor in limbile principalelor minoritati;
-
afisarea datei ultimei actualizari,
pentru fiecare pagina de pe site;
-
cautare in site - includerea de optiuni
de cautare avansata.
Aceste recomandari sunt prezentate detaliat
in capitolul 7: Cocluzii si recomandari.